4. Acțiunile statului rus.

• În data de 30 decembrie 2020, a fost legiferată creearea unui sistem de control al recoltelor la nivel regional (Rusia are 90 de regiuni), numit E-Grain Tracking System, care va permite monitorizarea fiecărei cantități de marfă recoltate și destinația sa (depozite). Astfel, statul rus va putea genera cifre exacte despre nivelurile de recoltă și statusul lor.
• Cu această informație, ne întrebăm, până acum, cum se raportau producțiile? Căci este foarte greu de crezut, în lumina informației de mai sus, precizia datelor furnizate până acum.
• În România, o țară mică față de Rusia, sistemul de raportare este foarte greoi și se bazează pe declarații, care, de multe ori, nu sunt corecte, din foarte multe motive. Astfel, statul român efectuează rapoartele ajustând, de la lună la lună, tot pe baza declarațiilor, cumulând și informații de la procesatorii interni despre volumele achiziționate, prin sistemul romanesc numit gradare, care încadrează fiecare tonă de grâu recepționată și o cuantifică, ca și din rapoartele portuare care statuteaza lunar exporturile românești, deci post-factum.
• În același timp, ne reamintim cum că VTB, cea mai mare bancă rusească de stat, are control asupra celui mai mare operator logistic cu circa 22.000 vagoane de cale ferată în portofoliu și se implică în comerțul cu cereale. Sistemul dorit să fie implementat va controla astfel lanțul de producție-aprovizionare- desfacere a cerealelor rusești, a grâului, în speță.
• Apoi, ca o consecință firească a realizării faptului că recolta anului 2020 nu a avut dimensinea raportată, statul rus instituie o taxă de export în două trepte, 25 respectiv 50 EUR/tonă de grâu (concomitent cu taxarea semințelor de floarea-soarelui, a porumbului și a orzului), în încercarea de a stopa inflația asupra produselor alimentare de bază.
• Astfel, cu un potențial de export inițial de 40 milioane de tone de grâu, circa 20,7 milioane efectuate până la această oră și cu o reducere de potențial de export până în jurul valorii de 36 milioane de tone, Rusia aruncă piața grâului în sus. Explozia prețurilor din lipsa ofertei și-a făcut loc ca o undă seismică în toată lumea, corecția aplicându-se peste tot în lume.
• Fermierii ruși care nu au vândut marfa sunt efectiv captivi, fară opțiuni decât cele existente. Pe măsură însă ce timpul trece și ne vom apropia de recolta 2021, ei vor fi nevoiți să vândă în piață internă, la un preț mic sau la un preț mult mai mic pentru piața de export, căci nivelul taxei de 50 de euro la ei se va cuantifica.
• Nu vor putea să țină marfa pentru 2021, din simplul motiv că diferența de preț între recolta veche și cea nouă este de 35 EUR/tonă în sens negativ, iar după toate sursele, guvernul rus va menține taxa și după 30 iunie 2021, deci vor vinde cu un minus de 80 EUR/tonă.
• În susținerea celor de mai sus, statul rus încearcă să controleze prețurile. Intenția următoare este de a regulariza prețurile la cartofi, ouă, paste făinoase.

O scrisoare FAO din 31.03.2020 subliniază pericolul de foamete în regiune, potențiat și de efectele pandemiei Covid-19 (http://www.fao.org/russian-federation/news/detail-events/en/c/1268950/).

5. Vocea fermierilor ruși se face auzită foarte rar.

Media nu o popularizează, însă vă putem prezenta, ma jos, un fragment din cererile lor (https://www.zol.ru/n/32ab5):

“ Eliminarea taxelor la exportul de cereale – Apelul deschis al fermierilor ruși către guvernul Federației Ruse

21 ianuarie 2021 17:21

Decretul privind stabilirea unei taxe vamale de export pentru cereale în valoare de 25 de euro și planificarea creșterii acestei taxe de la 1 martie la 50 de euro pe tonă, precum și Decretul privind majorarea taxelor la exportul de semințe de floarea-soarelui, rapiță și soia din Rusia cu 30% au provocat o reacție negativă între producătorii agricoli care sunt angajați în producția de produse vegetale.

Pe termen mediu, această decizie poate provoca o serie de consecințe nedorite, nu numai pentru cultivarea culturilor și industriile conexe, ci și pentru întreaga economie a țării.

Depunem eforturi pentru a asigura securitatea alimentară a țării și pentru a-i crește potențialul de export.

Realizând semnificația socială a produselor noastre, ținând seama de necesitatea prioritară de a furniza pieței interne cereale, suntem simpatizanți cu măsurile guvernului de stabilire a cotelor la exportul de cereale.

În același timp, considerăm că mecanismul taxelor la exportul de cereale este ineficient în acest scop:

1. Mecanismul taxei implică retragerea unor resurse financiare semnificative de la producătorii agricoli, ceea ce reduce cererea efectivă de utilaje, combustibili și lubrifianți, îngrășăminte și semințe.
2. Producătorii agricoli sunt privați de posibilitatea de a-și compensa pierderile din prețuri mai mici pe piața internă, în detrimentul celei externe.
3. Mecanismul taxelor, limitând exporturile, mărește cantitatea în exces de cereale în regiunile orientate spre export, în același timp, din cauza costurilor logistice, practic nu crește oferta în regiunile cu deficit de cereale.
4. Efectul scontat al taxei este lipsit de direcționare pentru a sprijini cetățenii cu venituri mici.
5. Conștientizând importanța furnizării pe piața internă a furajelor de cereale, în același timp, considerăm că este o greșeală semnificativă dezvoltarea creșterii rusești a animalelor fără a se baza pe propria bază furajeră. Producătorii ruși de cereale alimentare de înaltă calitate nu ar trebui să fie ținuți ostatici față de aceste greșeli structurale.

În prezent, companiile rusești de prelucrare a cerealelor ocupă un loc demn pe piața internațională a cerealelor. Acesta este unul dintre principalii factori de creștere pentru întreaga agricultură internă. Prețurile de pe piața externă a cerealelor se află într-o dinamică constantă, reflectând echilibrul cererii și al ofertei.

Având în vedere procesul de stabilire a prețurilor izolat de aceste dinamici, țînând cont doar de momentul creșterii prețurilor, încercând să stabilizeze și să protejeze piața internă cu taxe de export, guvernul distruge acest echilibru de piață, atunci când creșterea prețului nu este deloc un profit excesiv speculativ, ci este doar o compensare obiectivă pentru inevitabilul precedent sau viitor de scădere a prețurilor.

Ca urmare a introducerii taxelor, ținând seama de riscuri, producătorii agricoli nu pot planifica, produce și vinde pe deplin cereale, în special pe fondul unei situații deja dificile, din cauza faptului că starea culturilor de iarnă din țara noastră este cea mai gravă din ultimul deceniu, vor duce la o scădere gravă a producției agricole până la sfârșitul anului 2021.

Pe baza acestui fapt, considerăm că este necesar:

1. Abolirea taxelor pe cereale și semințe oleaginoase.
2. Restabilirea pe deplin a mecanismului intervențiilor de cereale.
3. Considerăm că subvențiile alimentare pentru săraci sunt o soluție eficientă de piață la problema furnizării de alimente la un preț accesibil.
4. Fiind una dintre sursele de finanțare pentru cofinanțarea acestor subvenții, propunem eliminarea subvenției pe hectar prin canalizarea fondurilor pentru a sprijini partea nevoiașă a populației.

Refuzăm fondurile de sprijin de stat furnizate în forma lor actuală, în suma necesară cofinanțării subvenției alimentare pentru cei săraci.

Părăsirea zonelor protejate urmează să actualizeze echipamentul (și altele), în acord cu Ministerul Agriculturii.

Acest lucru va face posibilă abandonarea taxelor de export și, în același timp, creșterea cererii de produse alimentare de la un producător intern.

Considerăm acest lucru o modalitate mai eficientă de a sprijini complexul agro-industrial.

Considerăm că este necesar să eliminăm mecanismul taxelor la export ca fiind ineficient și contrar obiectivului dezvoltării durabile a complexului agroindustrial și a statului în ansamblu, luând în considerare scăderea, nu numai a rentabilității producătorilor agricoli, ci și a lucrătorilor întreprinderilor, precum și a veniturilor fiscale la bugete.”