Campania de fatari la ovine se desfasoara, in sistemul traditional, incepand cu ultima decada din ianuarie, luna februarie si prima decada a lunii martie, in functie de data introducerii berbecilor reproducatori in turmele cu oile stabilite pentru reproductie.
Implementarea unor masuri specifice in perioada de pregatire si de desfasurare a campaniei de fatari asigura crescatorilor de ovine obtinerea unui indice de natalitate ridicat, prin care se pot inlocui animalele valorificate, reformate sau moarte, deasemenea se pot obtine venituri importante prin vanzarea de miei vii, carne de miel, precum si o crestere numerica a efectivului.
Pentru ca aceasta activitate sa se desfasoare in conditii optime si sa nu fie afectata starea de sanatate a oilor mame sau a mieilor, se recomanda crescatorilor de ovine sa asigure, indiferent de dimensiunea efectivului, urmatoarele:
In toata aceasta perioada crescatorii de ovine, asociatiile profesionale trebuie sa colaboreze permanent cu personalul sanitar veterinar, pentru monitorizarea starii de sanatate a ovinelor, precum si pentru efectuarea unor actiuni sanitare veterinare preventive sau curative ce se impun.
Dr. Pentea Ioan
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judetul Sibiu
Monta oilor se efectueaza intr-o perioada relativa scurta (40-50 de zile), deci si fatarile vor fi grupate. Problema cea mai importanta care contribuie la buna desfasurare a acestora si la reducerea pierderilor o constituie organizarea din timp si temeinic a fatarilor. Masurile organizatorice, care se impun a fi luate, se refera la pregatirea adaposturilor si a oilor, la asigurarea inventarului si a materialelor necesare la instruirea personalului.
Adaposturile destinate pentru fatarea si cresterea mieilor sugari se pregatesc, de regula, cu 2-3 zile inainte de inceperea fatarilor si consta in compartimentarea acestora, efectuarea reparatiilor, a curatirii si dezinfectiei, completarea inventarului si improspatarea asternutului. Compartimentarea asternuturilor presupune amenajarea de boxe comune si individuale pentru fatare si, ulterior, amenajarea de boxe comune de dimensiuni variabile, pentru fiecare categorie de miei cu mamele lor: „cruzi” (pana la varsta de 10 zile), „mijlocasi” (intre 10 si 20 de zile) si „zburati” (peste varsta de 20 de zile), proveniti din fatari simple si separate, din fatari gemelare. Amplasarea boxelor pentru fatare se face intr-o incapere separata de restul saivanului (maternitate ), bine izolata termic (prevazuta cu tavan), in care sa se poata asigura o temperatura de 16-20⁰C si o umiditate relativa a aerului de circa 65%. In fiecare maternitate dintr-un saivan se recomanda amenajarea pentru fatare a 2-3 boxe comune (circa 25 oi/boxa, revenind 1,5-1,8m²/oaie) si a circa 20 de boxe individuale (1,2/0,85m²/boxa), asigurandu-se o capacitate de adapostire pentru maxim 5% din efectivul total de oi fatatoare.
In boxele comune de fatare, oile se tin cel putin 3 zile, sau pana ce mieii se pot hrani singuri, fara interventia ingrijitorilor, iar boxele individuale servesc in primul rand la izolarea mioarelor, in scopul obisnuirii lor cu alaptarea mieilor (timp de 1-2 zile) si a oilor care refuza sa-si alapteze mieii. In restul saivanului, se vor amenaja boxe comune pentru cele trei categorii de miei cu oile mame (pe masura procedurii fatarilor), se va asigura o temperatura de 8-12⁰C si se va acorda cea mai mare atentie mentinerii umiditatii aerului in limitele normale (maxim 75%) si evitarii curentilor. Practica a demonstrat ca pierderile, in proportii mari ridicate, la miei, coincid cu inregistrarea unui exces de umiditate in adaposturi, indiferent de temperatura aerului. De aceea, prevenirea acestei situatii, prin asigurarea unei bune ventilatii, este obligatorie. Boxele comune se construiesc din panouri mobile (un panou avand lungimea de 3-4 m si inaltimea de 1 m).
Pentru hranirea oilor se folosesc, in general, iesle-gratar, care pot constitui unul sau doi dintre peretii boxelor comune, sau care se introduc in boxe, asigurandu-se un front de furajare de 30-35 cm/oaie. Pentru miei se folosesc iesle-gratar si jgheaburi de dimensiuni mici, iar pentru asigurarea apei la ambele categorii de animale – adapatori fixe sau mobile. Asternutul se asigura din paie curate si uscate.
Pregatirea oilor se face cu 2-3 saptamani inainte de inceperea fatarilor, prin tunderea lanii de pe uger si din jur („codinire”), in scopul asigurarii unui supt igienic. La oile merinos se tunde si lana din jurul ochilor.
Datorita particularitatilor anatomice ale bazinului, oile fata usor, distociile si cazurile de retentie placentara fiind rare. Cu 1-2 zile inainte de fatare sau parturitie, abdomenul se lasa mult in jos, vulva se tumefiaza, iar ugerul se mareste si devine turgescent. In apropierea momentului fatarii, oaia cauta un loc retras, devine nelinistita, isi priveste flancurile, se culca si se ridica des. Oaia va fi introdusa in boxa de fatare cu 1-2 zile inainte. Expulzarea fetusului dureaza 30-40 minute, iar in caz de fatare gemelara, al doilea fetus este expulzat la 15-20 minute dupa primul. Placenta este expulzata in primele 3 ore dupa fatare, involutia uterului se termina in decurs de circa 30 de zile. Dupa expulzare, mielului i se acorda primele ingrijiri: se indeparteaza mucozitatile de pe cap, se degajeaza regiunea gurii si a narilor, se sectioneaza ombilicul la 4-5 cm de abdomen, daca acesta nu s-a rupt in timpul fatarii, si se tamponeaza cu tinctura de iod. In continuare, mielul este lasat 20-30 de minute sa fie lins de oaie, ceea ce echivaleaza cu un masaj care activeaza circulatia sangelui. Dupa trecerea timpului mentionat, se trece la pregatirea oii pentru prima alaptare, prin curatarea ugerului si mulgerea primelor jeturi de colostru.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica