Peste 250 mii hectare de padure nu au asigurate serviciile de paza si sunt expuse furturilor

Comunitatea Forestierilor din Romania – Fordaq atrage atentia asupra faptului ca actiunea de preluare in paza a padurilor neadministrate a intrat in blocaj, din 2017 pana in prezent fiind preluate in paza doar 33% din aceste suprafete.

Practic avansul extrem de lent al preluarii in paza al padurilor neadministrate se datoreaza sabotajului acestei actiuni de catre stat, care nu deconteaza serviciile de paza, desi vorbim de sume modice pentru rezolvarea unei probleme stringente, pentru padurile decretate unanim „de interes national si de siguranta nationala”. Inca din anul 2017 preluarea in paza a padurilor neadministrate a fost identificata ca fiind o prioritate, estimandu-se la acea vreme ca aproximativ 385 000 ha nu au asigurate astfel de servicii, fiind expuse furturilor, unele avand proprietari identificati, altele neidentificati ca urmare a lipsei succesiunilor si cadastrului.

Pana la jumatatea anului 2019, din totalul de 385 000 ha, conform informarii Ministerului Mediului, au fost preluate in paza doar 126 000 ha, reprezentand 33% din aceste suprafete! Mult mai grav este ca Ministerul Mediului nu a decontat serviciile de paza a padurilor efectuate de catre ocoalele silvice-multe dintre ele ocoale private, nici macar la acest nivel minim, incepand sa inregistreze sistematic intarzieri care au crescut constant de la 3, apoi 6 luni, in prezent ajungandu-se la intarzieri de 9 luni de zile, desi vorbim pe nivel national de sume totale de 2-3 milioane euro, care sa acopere cea mai urgenta problema din punct de vedere al pazei padurilor si combaterii taierilor ilegale!

Pentru preluarea in paza a “padurilor nimanui”, rezultate in urma unui proces de retrocedare haotic, in vidul institutional si de reglementare de la inceputul anilor 1990, au fost introduse modificari ale Codului Silvic, prin Legea 175/2017. Efortul bugetar estimat pentru preluarea in paza a tuturor padurilor neadmnistrate, la un cost mediu al pazei de 15 euro/ ha, ar fi fost de doar 6 milioane euro/an, in conditiile in care statul deconta costul serviciilor de paza la preturi sub pretul pietei ! Ocoalele silvice de stat si private s-au angajat cu buna credinta in acest efort de preluare in paza a padurilor neadministrate, practic o munca voluntara, in slujba interesului public!

Am ales aceasta situatie pentru a exemplifica diferenta intre sloganurile si promisiunile de campanie electorala ale partidelor politice si situatia agendei reale a domeniului padurilor si industriilor bazate pe lemn. In cadrul Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Bioeconomiei organizatiile profesionale, organizatiile profesionale si cele patronale au punctat agenda reala a sectorului: Sistemul SUMAL este nefunctional, in ciuda „dezvoltarilor” din ultimii 4 ani de zile.

In cadrul Forumului s-a aratat:

• • sistemul SUMAL 2.0 nu prevede norme simplificate pentru consumul propriu al micilor proprietari- aproximativ 800 000 de proprietari. In lipsa acestor norme, paza si birocratia pentru a recolta 1-5 mc de lemn din suprafetele incluse in fond forestier, dar si vegetatie forestiera izolata sunt atat de costisitoare incat este mai ieftin ca proprietarii sa cumpere lemnul de pe piata! Practic este o lipsire de uzufructul padurii prin suprareglementare.
  • concomitent, sistemul SUMAL 2.0 urmareste circulatia materialelor lemnoase si in prelucrarea lemnului, pana la mangalul din benzinarii si cofrajul din industria constructiilor, conducand in mod artificial la peste 100 000 de utilizatori, cu costuri administrative uriase, fara nicio eficienta in combaterea taierilor ilegale! Se ignora si Regulamentul cadru european denumit generic EUTR, care prevede urmarirea provenientei legale si a trasabilitatii cu accent pe prima punere pe piata a masei lemnoase! Adica acolo unde pleaca lemnul de la padure, acolo se verifica provenienta legala si se combat taierile ilegale, nu prin stoc in timp real la „depozitul de materiale lemnoase” de mangal din comert!
  • sistemul SUMAL 2.0 necesita testare si revizuire in urma testarii, pentru a deveni functional si eficient in combaterea taierilor ilegale!
  • sistemul SUMAL 1.0 este functional din 2008, a fost upgradat succesiv si a devenit eficient in 2014 prin Radarul Padurilor si 2016 prin Inspectorul Padurilor! Urmarirea GPS a transporturilor a fost pregatita pentru implementare pe sistemul SUMAL 1.0 din 2016, deciziile de implementare a unui sistem complet nou -SUMAL 2.0- doar au intarziat implementarea, cu 4 ani deja!

In cadrul Forumui Padurilor s-a subliniat ca padurile gestionate durabil si resursa regenerabila de lemn provenita din aceste paduri gestionate durabil au potentialul unic de a sustine concomitent cresterea economica sustenabila si urmarirea obiectivelor Pactului Verde European, de neutralitate climatica pana in 2050 si economie circulara prin:

• • Sechestrarea de carbon si depozitarea acestuia in masa lemnoasa din paduri.
  • Stocarea carbonului in produsele din lemn.
  • Amprenta de carbon redusa prin substituirea materialelor neregenerabile cu lemnul.
  • Efectul de substitutie al energiei pe baza de combustibili fosili, cu reducerile de emisii echivalente.

Pornind de la potentialul lemnului de a sustine cresterea durabila, in cadrul Forumului au fost prezentate principalele oportunitati de finantare, identificate de catre organizatiile profesionale si patronale din sector pentru Planul National Strategic 2021-2027 si pentru Planul National de Recuperare si Rezilienta:

• • integrarea sectorului rezidential romanesc in proiectul european Renovation Wave, prin masuri de crestere a eficientei energetice a utilizarii lemnului de foc pentru incalzire pentru minim 1 milion locuinte din mediul rural.
  • sustinerea programelor de impadurire si de creare de perdele forestiere, in special pe terenurile care nu au o folosinta adecvata nici agricola, nici forestiera.
  • sustinerea executarii lucrarilor de ingrijire a padurilor si a mobilizarii biomasei din aceste lucrari neeconomice pe termen scurt – sprijin de 20 de Euro/mc biomasa pusa in piata, cu efect in cresterea stabilitatii arboretelor si recolte sustenabile de masa lemnoasa.
  • investitii in accesibilizarea fondului forestier si tehnologie de exploatare prietenoasa cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.

Comunitatea Forestierilor – Fordaq solicita partidelor politice sa identifice problemele din agenda reala a domeniului padurilor si industriilor bazate pe lemn prin consultari cu organizatiile patronale si profesionale din sector si sa initieze politici publice pornind de la aceste probleme reale, prin consultari reale, cu respectarea principiilor legale de transparenta decizionala.

Fordaq Romania

Comunitatea Forestierilor din Romania

• < Anterior
• Următor >