Combaterea bolilor si daunatorilor in spatii protejate

Tratamentele realizate pentru combaterea bolilor (mana, fainare, fuzarioza, patarea cafenie, patarea unghiulara, patarea alba, ofilirea vasculara, putregaiul cenusiu) si daunatorilor (carieni, afide, trips, musculita alba de sera) din culturile de tomate, ardei, vinete si castraveti in spatii protejate (sere-solarii), sunt urmatoarele:

COMBATEREA BOLILOR – Fungicide recomandate:

• • ALCUPRAL 50 PU: 0,5% mana, patarea unghiulara – castraveti ; mana, alternarioza, patarea frunzelor si basicarea fructelor – tomate
  • CAPTAN 80 WDG (CAIMAN): 0,15% mana, patarea bruna – tomate ; mana – castraveti
  • REVUS 250 SC: 0,6 l/ha mana – tomate
  • CABRIO TOP: 1,5-2 kg/ha alternarioza, fainarea, mana, patarea alba a frunzelor, patarea cafenie a frunzelor – tomate
  • ORTIVA TOP: mana, alternarioza, patarea cafenie, putregai cenusiu, fainare – tomate | vinete | ardei
  • REFLECT: 1 l/ha fainare – tomate | vinete | ardei | castraveti
  • AMISTAR (MIRADOR 250 SC): 0,75-1 l/ha fainare, alternarioza, putregai cenusiu – ardei ; mana, fainare – castraveti ; mana, fainare, alternarioza, patare cafenie – tomate
  • MERPAN 80 WDG (CAPTADIN 80 WDG): 0,15% mana – tomate | castraveti
  • DITHANE NEOTEC 75 WG (AVTAR 75 NT): 0,2% antracnoza, alternarioza – castraveti ; mana, alternarioza, patarea frunzelor si basicarea fructelor, patarea alba a frunzelor, patarea cafenie a frunzelor – tomate
  • TOPSIN 70 WDG:
    • • 0,05-0,10% ofilirea vasculara – ardei | vinete ; fuzarioza, ofilirea vasculara – castraveti
      • 0,1% patarea cafenie – tomate
      • 0,05-0,10% fuzarioza – tomate
  • SIGNUM: 1,5 kg/ha fainare, putregai cenusiu (se pot aplica maxim 3 tratamente la un interval de 7 zile intre ele, pe perioada de vegetatie de la aparitia inflorescentei pana la aparitia a 30% din culoarea tipica de coacere a fructelor) – tomate | vinete | ardei

COMBATEREA DAUNATORILOR – insecticide / acaricide recomandate:

• • MOSPILAN 20 SP (GAZELLE): 0,0125% afide – castraveti | ardei ; 0,025% musculita alba de sera – castraveti ; 0,04% trips – castraveti | tomate
  • LASER 240 SC: 0,05% trips, musca miniera – castraveti | tomate
  • POLECI (DECA 2,5 EC): 0,03-0,05% afide, tripsi, musculita alba de sera – ardei | castraveti | tomate
  • VERTIMEC 1,8% EC:
    • • 1-1,2 l/ha acarieni, acarianul lat, musca miniera, tripsi – ardei;
      • 1-1,2 l/ha acarieni, musca miniera, tripsul californian, tripsul comun – castraveti;
      • 0,6-1 l/ha acarieni, acarianul lat, musca miniera, tripsi, minierul – vinete
  • NISSORUN 10 WP:
    • • 0,4 kg/ha acarianul rosu comun – ardei | castraveti;
      • 1 kg/ha acarianul rosu comun – tomate | vinete

Mana – Phytophthora infestans:

Pot fi infectate in toate fenofazele, frunzele prezentand pe margini sau spre varf pete cu aspect umed (verde inchis). Tesuturile afectate se vestejesc, se brunifica si frunzele se rasucesc spre partea superioara. In conditii de umiditate atmosferica, pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare alba. Cozile frunzelor, lastarii si tulpinile atacate, prezinta pete alungite brune, superficiale, fara puf albicios. Inflorescentele atacate prezinta pe frunzulitele de la baza florilor si pe coditele lor, zone brune, se usuca si cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putand fi parazitate in toate fazele de dezvoltare. Ciuperca patrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune-olivacee si cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele devin tari, aspre, iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafata carora apar zonalitati concentrice.

Patarea cafenie – Cladosporium fulva:

La inceput sunt vizibile pete galbene, care apoi se extind. Boala se recunoaste si prin faptul ca pe dosul frunzei, aceste pete au corespondent un puf alb in prima zi, care apoi devine cafeniu si, in cele din urma, brun inchis. Zonele atacate se necrozeaza si mor, frunzele se usuca de timpuriu (incepand cu cele bazale). Factorii care favorizeaza patarea cafenie a frunzelor de tomate sunt temperaturile de peste 22°C, corelate cu umiditatea de peste 95% si lipsa aerisirii, la care se adauga si prezenta picaturilor de apa pe frunze.

Ofilirea fuzariana – Fusarium oxysporum:

Simptomele de vestejire pot aparea numai pe 1-2 ramuri ale plantei, iar restul sunt sanatoase. La o frunza pot fi atacate mai intai numai o parte a acesteia apoi atacul se generalizeaza. Plantele partial ofilite sunt debilitate, cresterea este incetinita si in final planta se usuca. In conditiile din sera, evolutia ciupercii este rapida, astfel incat, in cateva zile, planta se vestejeste in totalitate, chiar daca la inceputul atacului, vestejirea este observata numai ziua. In sectiunea transversala a tulpinii se observa brunificarea peretilor vaselor conducatoare, brunificare ce se vede si in sectiunile efectuate in cozile frunzelor. in vasele conducatoare, se observa prezenta miceliului ciupercii care impiedica circulatia sevei. Radacinile plantelor ofilite prezinta zone brune, acoperite de un mucegai roz.

Patarea unghiulara – Pseudomonas syringae:

Atacul acestei boli se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor (cotiledoane, frunze, flori si fructe). La inceputul vegetatiei, pe cotiledoanele plantutelor (primele 2 frunze) apar pete mici, umede, de culoare bruna si sub forma circulara sau neregulata. Desi denumirea este de patare unghiulara, pe fata superioara a frunzei apar pete circulare, punctiforme la inceput si apoi din ce in ce mai mari. Pe fata inferioara a frunzei, petele sunt marginite de nervuri, de unde si denumirea de patare unghiulara.

Pe timp umed, dimineata, pe fata inferioara a petelor foliare apare un exudat mucilaginos, albicios, sub forma de picaturi. Exudatul se usuca si formeaza o crusta alba-cenusie. Cu timpul, petele foliare devin brune, conflueaza, iar tesuturile din dreptul lor se usuca si se rup. Pete asemanatoare apar si pe tulpina.

Putregaiul cenusiu – Botrytis cinerea:

Dezvoltarea este favorizata de vremea rece si umeda. Sporii care ajung pe plantele de tomate germineaza si pot produce o infectie atunci cand apa de ploaie, roua, ceata sau irigarea este prezenta pentru perioade prelungite. Ciuperca nu infecteaza usor tesuturile sanatoase intacte, dar, in general, infecteaza plantele prin tesutul ranit. Leziunile din frunze incep adesea pe tesuturile imbatranite sau in zonele cu leziuni fizice sau chimice. In general, epidemiile apar in conditii reci si umede, care favorizeaza infectia si pot, de asemenea, predispune gazda sa devina sensibila.

Umiditatea relativa ridicata in sera si umiditatea pe suprafetele plantelor cultivate in camp sunt considerate cei mai importanti factori de mediu care influenteaza infectia cu B. cinerea.

O.F. Mehedinti

• < Anterior
• Următor >