Portal Rural – Casa Satului Tău!

Acordurile comerciale au avut un impact pozitiv asupra sectoarelor agroalimentare din UE

Distribuire rapidă:

Acordurile comerciale au avut un impact pozitiv asupra sectoarelor agroalimentare din UE

Un studiu al Comisiei Europene subliniaza impactul pozitiv al acordurilor comerciale asupra sectoarelor agroalimentareConform unui nou studiu publicat in 26.01.2021, agenda comerciala a UE ar urma sa aiba un impact global pozitiv asupra economiei si a sectorului agroalimentar din UE. S-a preconizat ca acordurile comerciale vor conduce la o crestere substantiala a exporturilor UE de produse agroalimentare, cresteri mai limitate ale importurilor, ceea ce va crea in ansamblu o balanta comerciala pozitiva. Studiul confirma, de asemenea, ca abordarea UE de a limita volumul de importuri cu taxe vamale mai mici este cea mai buna abordare in vederea protejarii anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile din UE.



Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) vizeaza efectele cumulative a 12 acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar pana in 2030, reprezentand o actualizare a unui studiu din 2016. Studiul reprezinta un exercitiu teoretic de modelare si include rezultatele schimburilor comerciale pentru sectorul agricol in ansamblu si impacturile sectoriale asupra comertului, preturilor de productie si volumelor productiei.

Studiul vizeaza acordurile de liber schimb (ALS) recent incheiate sau puse in aplicare de UE, precum si acordurile comerciale prevazute pe agenda UE. Acesta include doua scenarii, un scenariu „ambitios” (liberalizarea totala a 98,5 % din totalitatea produselor si o reducere tarifara partiala de 50 % pentru restul produselor) si un scenariu mai „conservator” (liberalizarea totala a 97 % din totalitatea produselor si o reducere tarifara de 25 % pentru celelalte). In plus, incluse in scenarii, cele cinci acorduri de liber schimb incheiate sunt modelate pe baza rezultatului negociat. Rezultatele ambelor scenarii sunt comparate cu un scenariu de referinta („business as usual”) din anul 2030. Efectele asupra mediului si climei, inclusiv initiativele legate de Pactul verde, nu intra in domeniul de aplicare al studiului de astazi. Evaluarile impactului asupra dezvoltarii durabile elaborate in sprijinul negocierilor comerciale furnizeaza deja Comisiei o analiza mai aprofundata a potentialelor efecte economice, sociale, asupra drepturilor omului si asupra mediului.

Principalele constatari

Pe parcursul intregului studiu, concluziile se refera la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborate in raport cu scenariul de referinta („business as usual”).

In ambele scenarii, rezultatele arata un impact pozitiv asupra balantei comerciale a UE in ceea ce priveste comertul agroalimentar pana in 2030. In timp ce partenerii comerciali ai UE obtin acces pe piata UE, exporturile UE cresc, de asemenea, intr-o maniera semnificativa. Exporturile de produse agroalimentare ale UE catre cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmeaza sa creasca cu 25 % (in scenariul conservator) si cu 29 % (in scenariul ambitios), in timp ce importurile cresc cu 10 % (in scenariul conservator) si cu 13 % (in scenariul ambitios), ambele cazuri fiind in comparatie cu scenariul de referinta. Aceasta crestere corespunde unei cresteri a totalului exporturilor agroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde EUR (in scenariul conservator) si cu 5,5 miliarde EUR (in scenariul ambitios), precum si unei cresteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7 miliarde EUR (in scenariul conservator) si cu 4,7 miliarde EUR (in scenariul ambitios).

Studiul confirma faptul ca sectorul agricol al UE poate beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. O comparatie intre studiul din 2016 si cel din 2021 privind impactul cumulativ arata eficacitatea contingentelor tarifare in ceea ce priveste atenuarea impactului asupra sectoarelor noastre sensibile, cum ar fi sectorul carnii de vita, al orezului sau al zaharului. De fapt, studiul din 2016 a servit deja ca baza pentru strategia adoptata in ceea ce priveste Mercosur, iar aceasta actualizare poate servi ca baza de date concrete pentru sublinierea importantei contingentelor tarifare in cadrul negocierilor comerciale in curs. In plus, o viitoare politica agricola comuna ambitioasa, care sa sprijine inovarea, durabilitatea si competitivitatea sectorului agricol al UE, poate contribui, de asemenea, la reducerea la minimum a oricaror rezultate negative ale negocierilor comerciale, consolidand, in acelasi timp, rezultatele pozitive.

Mai multe detalii privind evaluarea economica sunt disponibile in studiu, inclusiv informatii privind metodologia si rezervele formulate.

INTREBARI SI RASPUNSURI: Studiu economic privind efectele cumulative ale acordurilor comerciale asupra sectorului agricol al UE

De ce publicati acest studiu?

Pentru fiecare acord comercial, Comisia efectueaza in mod regulat, evaluari ale impactului inainte de lansarea negocierilor si evaluari ale impactului asupra dezvoltarii durabile in cursul desfasurarii acestora.

Evaluarea acordurilor comerciale in mod izolat nu indica insa impactul combinat, cumulativ, al diferitelor acorduri pe care UE le negociaza sau le semneaza. S-a formulat in mod repetat solicitarea de a realiza o analiza mai dezagregata a sectorului agricol decat cea care se realizeaza in mod obisnuit in cadrul evaluarilor impactului asupra dezvoltarii durabile efectuate de Comisie.

Din acest motiv, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) a efectuat primul studiu de impact cumulativ in 2016. In iulie 2019, Comisia a anuntat o actualizare a studiului de impact cumulativ din 2016, pentru a reflecta incheierea recenta a unei serii de acorduri de liber schimb (cu Japonia, Vietnam, Mercosur, Mexic) si actualizarea agendei comerciale a UE. Acest lucru a fost reiterat de comisarul pentru agricultura, Wojciechowski, in cadrul audierilor sale de confirmare de la Parlamentul European.

Ce acorduri fac obiectul acestui studiu?

Studiul se axeaza pe 12 acorduri comerciale. Unele dintre acestea au intrat deja in vigoare (Canada, Japonia si Vietnam), pentru altele, negocierile au fost deja incheiate (Mexic si Mercosur), iar cateva acorduri sunt in curs de negociere sau fac parte din agenda comerciala a UE (Chile, Australia, Noua Zeelanda, Indonezia, Malaysia, Filipine si Thailanda).

Ce se intampla cu acordurile comerciale aflate deja in vigoare si care nu fac parte din cele 12 acorduri de liber schimb examinate, de exemplu cu Republica Coreea sau cu Ucraina?

Acordurile comerciale care au intrat in vigoare cu mai multi ani in urma (de exemplu, cu Elvetia, Ucraina, Columbia, Peru si Ecuador sau Republica Coreea) sunt reflectate in scenariul de referinta, deoarece efectele lor sunt deja vizibile asupra comertului agroalimentar al UE.

In plus, impactul modificarii ALS UE-Ucraina in 2020 in vederea modificarii preferintelor comerciale aplicabile carnii de pasare a fost luat in considerare in scenariul de referinta.

Acordurile comerciale care au intrat in vigoare abia recent (Canada, Japonia si Vietnam) au fost incluse in grupul celor 12 ALS, iar impactul acestora este analizat in studiu.

Care sunt principalele diferente fata de studiul din 2016?

In primul rand, studiile iau in considerare doua seturi diferite de acorduri de liber schimb (Chile si Malaysia inlocuiesc SUA si Turcia) pentru a tine cont de schimbarile intervenite in agenda comerciala a UE. In timp ce, in 2016, majoritatea acordurilor de liber schimb avute in vedere nu erau inca incheiate (doar negocierile cu Vietnamul si Canada fusesera incheiate), in prezentul studiu, 5 acorduri din 12 au fost deja incheiate (Canada, Japonia, Vietnam, Mercosur si Mexic).

In plus, acest studiu modeleaza rezultatul negociat al acordurilor de liber schimb incheiate, inclusiv contingentele tarifare acordate partenerilor comerciali respectivi. Mai mult, actualul studiu tine cont de iesirea Regatului Unit din UE, bazandu-si rezultatele pe 27 de state membre, iar perioada de timp analizata a fost extinsa de la 2025 pana in 2030.

Ce scenarii au fost analizate?

Au fost luate in considerare doua scenarii, unul conservator si unul ambitios. Pentru negocierile incheiate (Canada, Japonia, Vietnam, Mexic, Mercosur), acordul a fost modelat in conformitate cu rezultatele negocierilor (reduceri tarifare si contingente tarifare) in ambele scenarii.

In ceea ce priveste acordurile comerciale care nu au fost inca incheiate, cele doua scenarii se bazeaza pe liberalizarea tarifara deplina pentru marea majoritate a liniilor tarifare si pe o reducere tarifara partiala pentru cele cateva linii ramase, care reprezinta produsele sensibile. Scenariul conservator si cel ambitios difera in ceea ce priveste ipotezele privind procentul de linii tarifare care vor fi complet liberalizate in cadrul acordurilor (97 % in scenariul conservator si, respectiv 98,5 % in scenariul ambitios) si amploarea reducerii tarifare pentru produsele sensibile, neliberalizate (25 % in scenariul conservator si, respectiv, 50 % in scenariul ambitios).

De ce scenariile comerciale din studiu nu includ asa-numitele volume ale contingentelor tarifare (CT) pentru negocierile in curs?

Rezultatul real al acordurilor aflate in curs de negociere sau avute in vedere este inca necunoscut. Acest lucru este valabil in special in ceea ce priveste identificarea si tratamentul produselor sensibile, pentru care sunt acordate de obicei concesii reciproce sub forma de contingente tarifare. Fiecare negociere este unica. Ar fi extrem de dificil sa se speculeze cu privire la liniile tarifare care urmeaza sa faca obiectul concesiilor sub forma unor contigente tarifare, precum si cu privire la volumele realiste posibile ale concesiilor respective in cadrul fiecarei negocieri.

Ce ne indica studiul cu privire la impactul acordurilor comerciale asupra evolutiei viitoare a agriculturii UE?

Studiul confirma faptul ca UE si sectorul sau agricol pot beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. Acest lucru reflecta competitivitatea sectorului agricol al UE si capacitatea sa de a valorifica oportunitatile care se prezinta pe pietele internationale, acestea reprezentand un potential de crestere pentru viitor. Cu toate acestea, trebuie gasit un echilibru pentru a garanta o protectie adecvata a produselor sensibile ale UE, care au o valoare economica si sociala considerabila in diverse state membre. Acest lucru se poate realiza limitand deschiderile pentru sectoarele sensibile ale UE, prin intermediul contingentelor tarifare.

Studiul ofera un argument decisiv in favoarea unei politici agricole comune (PAC) a UE puternice si dotata de resurse suficiente pentru viitor. O politica agricola comuna puternica este esentiala atat pentru cei care doresc sa exporte, cat si pentru cei care produc pentru pietele locale. De asemenea, PAC garanteaza ca producem intr-un mod sustenabil, care protejeaza mediul si contribuie la abordarea provocarii majore pe care o reprezinta schimbarile climatice.

Care sunt principalele concluzii ale studiului?

Studiul constata ca punerea in aplicare cumulata a celor 12 acorduri de liber schimb ar conduce la o crestere echilibrata atat a exporturilor, cat si a importurilor UE de produse agroalimentare, cresterea exporturilor fiind usor mai ridicata. Aceasta ar permite o crestere si mai mare a balantei comerciale nete pozitive in sectorul agroalimentar al UE (estimata deja sa ramana in mare masura pozitiva in 2030), cu 800 de milioane EUR pana la 1 miliard EUR, in functie de scenariul avut in vedere. In plus, impactul asupra productiei si preturilor de productie ar ramane moderat. Mai precis, exporturile de produse agroalimentare din UE ar creste cu 2,8 % pana la 3,3 % in comparatie cu scenariul fara ALS, ceea ce reprezinta o crestere de 4,7 pana la 5,5 miliarde EUR.

Mai multe informatii detaliate, specifice fiecarui sector, sunt disponibile in studiu.

Ce prevede studiul despre sectorul avicol?

In ceea ce priveste pasarile de curte, studiul concluzioneaza ca importurile ar trebui sa creasca conform scenariului conservator si ambitios, cu 22 % si, respectiv, cu 29 %. Cu toate acestea, cresterea preconizata a consumului de carne de pasare ar trebui sa mentina nivelurile de productie in UE in 2030.

Care sunt rezultatele pentru sectorul carnii de vita?

In comparatie cu scenariul de referinta, importurile de carne de vita ale UE ar putea creste in ambele scenarii, cu 85 000 de tone in scenariul conservator si cu 100 000 de tone in scenariul ambitios. Exporturile de carne de vita ale UE vor creste cu 25 000 de tone in scenariul conservator si, respectiv, cu 40 000 de tone in scenariul ambitios. In scop informativ, balanta comerciala in cazul carnii de vita a fost de 420 000 tone intre ianuarie si noiembrie 2020. Se preconizeaza ca preturile de productie vor scadea cu aproximativ 2,4 % in ambele scenarii, cu efecte marginale asupra consumului si productiei, ca urmare a unei cresteri a exporturilor.

In cadrul acordului cu Mercosur, UE va permite intrarea pe piata sa a 99 000 de tone de carne de vita cu o taxa vamala de 7,5 %. Va dura 5 ani pana la atingerea acestui volum. Acest lucru demonstreaza eficacitatea utilizarii contingentelor tarifare care sa vizeze sectoarele sensibile in cadrul negocierilor comerciale, atenuand astfel rezultatele negative estimate.

Care sunt concluziile studiului pentru sectorul produselor lactate?

Studiul constata ca, in cazul produselor lactate, exporturile ar creste cu 7,3 % in 2030 in cadrul scenariului ambitios (+ 1,3 miliarde EUR) si, din acest motiv, productia de lapte ar urma sa creasca cu aproximativ 0,2 % ca urmare a preturilor favorabile. Pentru producatorii de lapte, acest lucru ar reprezenta 890 milioane EUR suplimentare pentru piata in 2030.

Care sunt rezultatele pentru sectorul carnii de porc?

In ceea ce priveste sectorul carnii de porc, exporturile ar creste cu 8,9 % (+ 914 milioane EUR) in scenariul ambitios, iar preturile de productie ar creste cu 4,8 %, combinate cu o expansiune de 1 % a productiei, ceea ce ar creste valoarea productiei de carne de porc cu 2 miliarde EUR pana in 2030.

Care sunt celelalte rezultate sectoriale principale ale studiului?

In ceea ce priveste sectoarele sensibile, importurile de orez in UE ar creste cu 2,2 % (in scenariul conservator) si cu 3,2 % (in scenariul ambitios), ceea ce ar duce la scaderea productiei si a preturilor la orez in UE. In ceea ce priveste zaharul, importurile totale ar creste cu 12-13 % in raport cu scenariul de referinta.

In plus, pentru celelalte sectoare, exporturile de produse agricole prelucrate ar trebui sa creasca cu 3,1 % in scenariul ambitios, reprezentand o crestere de 1,7 miliarde EUR a exporturilor, in timp ce exporturile de vin si bauturi ar putea creste cu 2 % in cadrul aceluiasi scenariu, ceea ce ar adauga 834 de milioane EUR pe piata in 2030.

Rezultatele studiului reflecta impactul Pactului verde european, al acordului comercial si de cooperare dintre UE si Regatul Unit si al pandemiei de COVID-19?

Nu. La momentul lansarii studiului, multe incertitudini au inconjurat punerea in aplicare a Pactului verde, inclusiv a Strategiei „De la ferma la consumator”, contururile unui posibil acord comercial dintre UE si Regatul Unit si posibilele consecinte ale pandemiei de COVID-19.

Pentru a finaliza studiul pana la sfarsitul anului 2020, astfel cum s-a anuntat initial, s-a decis sa nu se formuleze ipoteze specifice cu privire la posibilul impact al Pactului verde si al pandemiei de COVID-19 si sa se plece de la o ipoteza pur tehnica compatibila cu acordul de retragere in ceea ce priveste viitoarea relatie dintre UE si Regatul Unit.

In plus, este important sa se reaminteasca faptul ca acesta este un exercitiu teoretic axat pe impactul comercial si economic asupra sectorului agroalimentar, care actualizeaza un studiu din 2016. Analiza efectelor asupra climei si mediului este un exercitiu diferit si complicat, care nu intra in domeniul de aplicare al elaborarii studiului. Aceste efecte sunt analizate in cadrul evaluarii impactului asupra dezvoltarii durabile, care insoteste fiecare acord bilateral.

Obiectivele Pactului verde raman o prioritate pentru Comisie, inclusiv pe plan comercial. UE va colabora in mod proactiv cu toti partenerii comerciali si va utiliza mai bine acordurile comerciale existente si viitoare pentru a consolida sustenabilitatea alimentara.

Cum explicati diferenta in ceea ce priveste amploarea impactului dintre acest studiu si cel din 2016?

Din cauza diferentelor dintre cele doua studii (ALS vizate, UE-27 in loc de UE-28 etc.), rezultatele nu sunt pe deplin comparabile.

Impactul asupra sectoarelor sensibile este, in general, mult mai scazut decat in studiul din 2016, in special in cazul sectorului carnii de vita. Acest lucru se poate explica prin modelarea acordurilor incheiate efectiv (inclusiv contingentele tarifare), in special a acordului cu Mercosur, care implica cel mai mare impact, in loc de modelarea unui scenariu teoretic care ar lua in considerare o reducere tarifara de pana la 50 %, fara o limitare a volumelor pentru produsele sensibile.

Singurul sector sensibil in care impacturile preconizate raman in continuare importante este cel al orezului. Acest rezultat este determinat in principal de impactul acordului cu Thailanda, in cazul caruia s-a aplicat o reducere tarifara de 25 % pana la 50 % pentru orez, fara limita de volum. Impactul real ar fi mai mic daca s-ar acorda un contingent tarifar in locul unei reduceri tarifare cu volume nelimitate.

Ce se poate spune despre rezultatele la nivel de stat membru sau la nivel regional?

Din cauza constrangerilor legate de alegerea modelelor, sunt disponibile doar rezultatele pentru UE in ansamblu.

De ce modelele nu tin cont de barierele sanitare si fitosanitare (SPS)? Daca aceste bariere ar fi incluse in modelare, ar trebui sa ne asteptam la castiguri mai mari pentru exporturile UE sau la noi provocari pentru importurile UE?

In prezent, nu este posibil sa cuantificam barierele SPS in modelele economice contemporane cu o metodologie solida. Aceasta situatie a ramas neschimbata inca de la studiul din 2016.

Cu toate acestea, imbunatatirea conditiilor SPS negociate in acordurile comerciale incheiate de UE faciliteaza efectiv exporturile UE. Prin acordurile comerciale ale UE, convenite sau in curs de negociere, Comisia urmareste recunoasterea de catre tarile terte a cadrului armonizat al UE in materie de masuri sanitare si fitosanitare. Acest lucru ar trebui in cele din urma sa conduca la proceduri de aprobare simplificate si mai rapide pentru statele membre sau grupurile de state membre interesate si la stabilirea unor conditii de export nediscriminatorii, comune pentru toate statele membre.

In ceea ce priveste importurile Uniunii Europene, UE nu a facut niciodata compromisuri privind standardele sale inalte de protectie a consumatorilor, in niciun acord comercial. Aceste standarde raman identice pentru toate importurile, indiferent de regimul preferential in vigoare. De exemplu, nu a autorizat niciodata asa-numitii factori de crestere si nu si-a modificat procesul de autorizare a OMG-urilor, care a fost aprobat pe baze stiintifice. Aceste cerinte juridice pentru importurile UE raman in vigoare (de exemplu, in CETA, Mercosur), chiar daca taxele vamale sunt eliminate sau reduse.

Care este metodologia studiului?

Studiul prezinta modificarile preconizate ale schimburilor comerciale in urma punerii in aplicare a unui set de acorduri de liber schimb (ALS) in comparatie cu un scenariu de referinta, si anume schimburile comerciale preconizate in 2030 de Perspectivele agricole 2019-2030.

Din motive de comparabilitate si coerenta cu studiul privind impactul cumulativ publicat in 2016, serviciile Comisiei au ales in mod explicit sa utilizeze o metodologie si ipoteze strategice cat mai apropiate posibil de cele utilizate in studiul anterior. Au fost utilizate aceleasi modele: un model de echilibru general calculabil (MAGNET) si un model de echilibru partial (Aglink-Cosimo). Pentru acordurile comerciale in curs de negociere a fost luata in considerare o structura similara in scenariile comerciale, cu un rezultat plauzibil, dar teoretic in ceea ce priveste numarul de linii tarifare liberalizate si tratamentul produselor agricole neliberalizate, pentru a nu afecta rezultatul final al negocierilor.

In plus, au fost luate in considerare evolutiile recente ale situatiei politice europene si ale politicii comerciale. Studiul se refera la UE-27, ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE. Rezultatele acordurilor comerciale incheiate au fost reflectate ca atare in modele (acorduri cu Canada, Japonia, Vietnam, Mercosur si Mexic). Nu au fost luate in considerare acordul comercial cu Statele Unite (TTIP) sau cel cu Turcia (contrar studiului din 2016) in conformitate cu agenda comerciala actuala a UE.

Comisia Europeana

Exit mobile version