Incidenta fara precedent, din ultimii ani, a numarului mare de animale infestate si de oameni intepati de capuse, recomanda ca populatia sa fie informata si sa retina unele aspecte privind date generale despre aceasta specie si pericolul la care sunt expuse persoanele care nu respecta recomandarile specialistilor din domeniu.
Capusele sunt artropode parazite ce populeaza suprafata corpului fiind gasite pe tegumentele mamiferelor, sau in blana lor, sau pe pielea pasarilor.
Inmultirea exagerata si raspandirea capuselor pe arii tot mai extinse, ajungand din zonele impadurite, pana in gradinile din spatele locuintelor, este generata de o serie de factori, incluzand:
Capusele paraziteaza o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Calea de a infesta si de a infecta ca vector, o noua gazda este contactul fizic (ele nu sar, nu zboara, dar se ataseaza de corpul victimei).
Localizarea pe gazda difera in functie de specia acesteia si de stadiul evolutiv, astfel:
Capusele sunt specii hematofage, cu ajutorul aparatului bucal se hranesc prin intepat si supt si se prind ferm de pielea animalului.sau a omului. Sunt necesare mai multe zile pana cand sunt saturate cu sange, timp in care masa lor corporala creste semnificativ.
Viata capuselor pe corpul gazdei este scurta (citeva zile) si difera in functie de numarul de gazde necesare realizarii ciclului biologic si de capacitatea fiecarui stadiu de a rezista la infometare. Ciclul biologic al capuselor (larva, nimfa si adult) are nevoie de 3 gazde pe care se dezvolta consumandu-le sangele. O femela adulta consuma cel putin 0,6 ml sange si depune cel putin 10.000 de oua.
Capusele sunt de dimensiuni foarte mici, insa pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul rosu.
Dupa afinitatile ecologice, capusele se clasifica in capuse endofile (de adapost) si capuse exofile (in spatiul liber). Capusele endofile sunt cele care traiesc in grajduri, locuinte, crapaturile zidurilor, vizuini, pesteri si paraziteaza animalele care se afla in perioadele de odihna. Capusele exofile, cu prezenta in spatiul liber, se urca pe firele de iarba sau se deplaseaza pe pasune pentru a gasi gazdele. In cazul in care conditiile sunt nefavorabile, ele se ascund in tufisuri, in sol etc.
Atasarea de gazda se face in timpul trecerii acesteia pe langa firele de iarba pe care se gasesc capusele, localizandu-se preponderent in zona capului si a gatului speciei parazitate. Afectiunile pe care capusele le pot determina la animale se manifesta prin tendinta acestora de a se scarpina continuu la locul unde este localizata capusa. Zona este usor inflamata si dureroasa, pot aparea semne de apatie, febra, anemii, paralizii, stari alergice, soc anafilactic si chiar moartea animalului.
In organismul uman afectiunile au ca simptome manifestari asemanatoare gripei: febra, cefaleea, greata, voma, uneori simptomele pot evolua sub clinic, greu de sesizat. Pe langa aceste simptome, ranile pe care le produc creeaza porti de intrare pentru infectii secundare, sau produc diferite afectiuni ale pielii, durere sau tumefactii.
Atentie! Populatia sa se protejeze purtand imbracaminte adecvata, la picnic, sa evite zonele impadurite sau cu vegetatie inalta in perioada calda a anului si sa retina in cazul unei intepaturi:
Capusele sunt transmitatori ai unor agenti patogeni care produc boli atat la om, cat si la animale, fiind clasificate pe locul doi, dupa tantari, in ceea ce priveste importanta medicala ca vectori, respectiv:
In baza acestor informatii, personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare atentioneaza autoritatiile locale, proprietarii de animale si nu in ultimul rand populatia de necesitatea efectuarii de urgenta a unor actiuni, stabilite prin programe comune cu alte autoritati de la nivel judetean, respectiv:
Pentru siguranta preventiei si controlului riscului de imbolnavire provocata de capuse, apelati la un medic uman sau veterinar dupa caz.
Combaterea efectelor nedorite cauzate de capuse este in mod fundamental, pe langa o problema de sanatate publica si o chestiune economica, care trebuie sa isi faca efectele pe termen mijlociu si lung. Reusita actiuniilor de combatere a capuselor cere o conceptie si o executie corecta, avand in vedere ca o activitate ocazionala, facultativa sau de rutina, este echivalenta cu o irosire a eforturilor specifice si a fondurilor investite. Lupta pentru diminuarea populatiilor de capuse trebuie sa fie condusa prin metode ecologice si medicale, in mediul lor de viata libera si respectiv pe animalele gazda, in contextul respectarii cu strictete a dispozitiilor si masurilor stabilite de autoritatiile statului privind protejarea populatiei de infectia cu COVID 19.
Dr. Pentea Ioan
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judetul Sibiu