Menționăm de la bun început că nu vom lua în calcul subvențiile și ajutoarele de stat, ci le vom considera venituri recurente pentru acoperirea nevoilor financiare în fermă (directe și indirecte).
Prin acest calcul, dorim să reprezentăm dificultățile cu care s-a confruntat fermierul român, gradul de îndatorare financiară pe care l-a acumulat, precum și fereastra de timp necesară pentru recuperarea acestui impact financiar și absorbirea lui prin activitatea viitoare timp de 4 ani.
Aceste calcule empirice ne relevă faptul că încărcătură anului 2020 este una foarte grea, foarte greu de recuperat și necesită foarte mare acuratețe, precum și o ponderație articulată prin managementul riscului la nivel de fermă, cu nivelarea vânzărilor prin etape, nicidecum prin vânzarea în momente de necesitate, căutarea vârfurilor. Aceste elemente au potențial distructiv, din cauza volatilității pieței. Ele generează incertitudine și risc greu de măsurat.
În schimb, începutul de an ne-a rezervat deja confirmări asupra trendurilor pe care le-am anticipat în ultimile 60-70 de zile, și anume creșterea prețurilor mărfurilor, reorientarea clienților către Bazinul Mării Negre, precum și evenimentele care au condus la acest tablou al pieței de agribusiness
Reamintim principalii factori generatori ai pieței de astăzi:
1, Impunerea de către Rusia a unei taxe de export asupra produsului grâu. De asemenea, notăm modificarea și amendarea legilor în Rusia sub următoarele forme:
2. Un alt factor este reprezentat de seceta prelungită din Rusia, pe care am anunțat-o și am reamintit-o de la sfârșitul lunii octombrie 2020, un fenomen care a generat încet, dar sigur diminuarea potențialului de recoltare a produsului grâu în anul 2021. Seceta combinată cu efectul de îngheț (temperaturi între -15 și -20 de grade Celsius), au generat efectul de winter kill asupra culturii de grâu însămânțate în toamna lui 2020, afectând peste 19.000.000 hectare și reducând astfel un potențial inițial de circa 83-85 milioane de tone la o estimare primară de doar 72-73 milioane de tone, prin prisma celor mai pesimiste analize.
Acest aspect se va reversa în potențialul de export al anului viitor, printr-o scădere cu 10 milioane de tone dintr-un total de circa 40 milioane tone.
Judecând prin cifre, primele efecte se vor manifesta prin menținerea prețurilor la un nivel ridicat în bazinul Mării Negre. Destinațiile tradiționale nemaiputând fi acoperite în totalitate de Rusia, tranferul de cerere va fi către Ucraina și România.
Mai mult decât atât, scenariul introducerii taxei de export asupra grâului rusesc indică, în afara tentativei de aplatizare a inflației asupra produselor, o estimare greșită de recoltă finală a 2020. Căci altfel nu putem aprecia la justa ei valoare introducerea taxei, decât agregând-o cu un deficit de stocuri. Și, de asemenea, nu scoatem din scenariul recoltei 2021 nici posibilitatea că această taxă de export să fie menținută și după expirarea ei, în iunie 2021.
În plus, unele zvonuri dau mai mult ca probabilă, mărirea taxei de export în Rusia, adică în jurul valorii de 40 EUR/tonă, ceea ce sugerează că prețurile sunt susținute de cerere.
3. Seceta este în sfârșit recunoscută ca potențial de diminuare și în SUA. Kansas și Nebraska sunt statele din federație care potențează acest spectru. Lipsa precipitațiilor din câmpiile americane este o realitate recunoscută deja și ridică multe semne de întrebare asupra nivelului de prognoză viitoare. Incertitudinea nu este dacă, ci cât va diminua seceta recolta americană.
4. Cu o recoltă serios afectată de cererea prelungită, Argentina a oprit orice export de porumb până la data de 1 martie 2021, în tentativa de a suplini cererea internă. Această decizie vine după o grevă a porturilor de peste 20 de zile, unde circa 140 nave de capacitate mare nu au fost încărcate și s-a creat deja un prejudiciu enorm, atât cumpărătorilor, cât și vânzătorilor. Mai mult decât atât, fermierii argentinieni au instituit o blocare totală a vânzărilor de mărfuri, ca răspuns la oprirea exporturilor de porumb, aspect care a condus inevitabil la oprirea comerțului. Dezvoltările viitoare a acestei stări vi le vom aduce la cunoștință. Prin urmare, cumpărătorii de porumb și-au mutat focusul înapoi pe bazinul Mării Negre, de unde plecaseră înainte de sărbători, cu idea că porumbul din cele doua Americi este mai ieftin.
În ultimele ore, dezvoltarea conflictului între fermieri și guvern a condus către un armistițiu, în sensul că exportul de porumb va fi reluat, cu o cadență de 30.000 tone maxim pe zi.
5. Cererea Chinei pentru porumb este în continuare la aceleași cote. Estimările Goldman & Sachs privind nivelul importurilor arată 23 milioane pentru 2020-2021, 33 milioane pentru 2021-2022 și 53 milioane pentru 2022-2023.
6. La grâu, combinația secetă cu potențial de producție plasează acest produs pe un trend neschimbat, cel puțin până la sfârșitul trimestrului al II-lea. Cererea rămâne activă, în timp ce oferta se micșoreaază, cel puțin pentru recolta 2020-2021. Cu siguranță că până și Australia, cu un nivel record de recoltă de peste 31 milioane de tone, va beneficia de efectul prețurilor viguroase.
În perspectiva anului agricol 2021-2022 pentru produsul grâu nu întrevedem o scădere dramatică a prețurilor, datorită unor factori de echilibru la nivel mondial, după cum urmează: