Fermierii si Cooperativele europene asteapta studiul de impact al CE privind strategia de la Ferma la Furculita

Referitor la studiul de impact al Comisiei Europene privind strategia de la Ferma la Furculita, Pekka Pesonen – Secretar general al Copa si Cogeca face urmatoarele precizari:

„Suntem primii care examineaza impactul potential al strategiilor in forma lor actuala.” Acesta este modul in care, in urma cu cateva saptamani, Departamentul pentru Agricultura din SUA a prezentat prima evaluare a impactului asupra strategiilor Farm to Fork si Biodiversitate. Doua elemente cheie ale pachetului Green Deal care au fost lansate in luna mai. La Bruxelles de mai bine de 13 ani, este pentru prima data cand trebuie sa citesc evaluarea impactului asupra unei politici centrale a Uniunii Europene de la o agentie guvernamentala non-UE. Un fapt banal? Cu siguranta nu, mai degraba un fapt simbolic. Un simbol care ar trebui sa-i ingrijoreze pe cei care sunt dincolo de randurile fermierilor si agro-cooperativelor din UE. Strategiile Farm to Fork si Biodiversitate sunt politici largi care vor avea un impact asupra sectorului agricol in mai multe moduri. Ambele propun diverse obiective si tinte politice, inclusiv retragerea a 10% din suprafata agricola, reducerea cu 20% a utilizarii ingrasamintelor chimice, reducerea cu 50% a utilizarii pesticidelor chimice, stabilirea a 25% a terenurilor agricole sub productie ecologica, plantarea a 3 miliarde de copaci si reducerea cu 50% a utilizarii antimicrobiene pentru animale.

Toate sunt tinte care suna grozav la prima vedere. Cu toate acestea, pentru cei mai preocupati si afectati pentru prima data, fermierii din UE si cooperativele lor, lipsa unei foi de parcurs tehnice precise sau a unor solutii este ingrijoratoare. Simtul comun ar dicta, de asemenea, ca stim cum s-au decis numerele din spatele acestor obiective si cum vor avea impact asupra productiei noastre, a mediului, a preturilor de consum, a securitatii noastre alimentare si a exporturilor noastre. Nicio documentatie sau studii nu s-au filtrat de la Comisie de cand comunicarile privind aceste strategii au fost publicate in luna mai, in ciuda anunturilor facute de comisari care considera ca studiile de impact sunt un element cheie pentru buna guvernare. Fara acest element cheie, suntem obligati sa speculam. Exista un studiu si daca da, de ce nu este public? Daca un studiu nu exista, am anuntat o strategie fara a pune la indoiala fezabilitatea obiectivelor sale si a impacturilor sale? Am pus caruta in fata calului?

Avand in vedere acest context, se poate citi concluzia USDA: „In toate scenariile, am constatat ca reducerile de intrare propuse afecteaza fermierii din UE prin reducerea productiei lor agricole cu 7-12 procente si diminuarea competitivitatii lor atat pe pietele interne, cat si pe pietele de export. Mai mult decat atat, am constatat ca adoptarea acestor strategii ar avea impacturi care se extind dincolo de UE, cresterea preturilor la produsele alimentare la nivel mondial cu 9 (adoptarea doar la UE) pana la 89% (adoptare globala), afectand negativ bugetele consumatorilor si, in cele din urma, reducand bunastarea societatii la nivel mondial 96 miliarde dolari pana la 1,1 trilioane de dolari, in functie de cat de mult adopta strategiile alte tari. Estimam ca preturile mai mari ale produselor alimentare in aceste scenarii ar creste numarul persoanelor cu insecuritate alimentara din cele mai vulnerabile regiuni ale lumii cu 22 de milioane (adoptarea UE doar) la 185 milioane (adoptarea globala). ” Aici se afla probabil adevarul incomod, elefantul din camera, explicand de ce Comisia Europeana intarzie lansarea propriei sale evaluari de impact, de ce unele ONG-uri solicita, de asemenea, un proces mai rapid care nu va lua in considerare aceste elemente la riscul de a pune in pericol buna functionare a proceselor democratice ale UE. De ce un raport, care afirma in mod clar faptul ca ne-am putea confrunta cu insecuritatea alimentara si o crestere a preturilor alimentelor de consum, a primit o acoperire mediatica atat de limitata?

De ce, pe aceasta latura a ecuatiei durabilitatii, nu pare sa-i ingrijoreze factorii de decizie cheie din UE?

De ce sunt fermierii si agro-cooperativele europene cei care trebuie sa reaminteasca faptele de baza, cum ar fi preturile transmise consumatorilor, securitatea alimentara europeana sau eventualul impact pe care acesta l-ar putea avea asupra partenerilor nostri comerciali?

Agricultura nu functioneaza pe o baza ideologica. Desi istoria a dovedit-o constant, totusi se pare ca o uitam. Trecerea catre o viziune teoretica a agriculturii pe care o observam este ingrijoratoare, deoarece nu ne putem juca cu nevoile primare ale concetatenilor nostri. Agricultura este o industrie ca nimeni alta. Putem deveni orientati spre misiune, mergand dincolo de productia de alimente pentru a ne ingriji de binele comun. Daca suntem de acord sa lucram impreuna pentru atingerea unor obiective mai mari, avem nevoie de solutii concrete. Daca dorim sa avansam urgent, sa punem mijloacele, sa identificam toate mecanismele concrete pe care le putem pune in aplicare, cum ar fi mecanismele de reducere a carbonului. Sa oferim vizibilitate fermierilor mergand la sfarsitul procesului pentru noua PAC, astfel incat sa putem investi in bioeconomie, bioenergie, agroforesterie, agricultura de precizie si lanturi alimentare mai scurte. Cu cat ramanem mai mult in teorie, fara fapte care sa ne ajute si sa ne informeze abordarea, cu atat vom merge mai incet. Este timpul ca Comisia sa-si publice propria evaluare de impact cuprinzatoare. O astfel de evaluare a impactului si concluziile sale vor echilibra probabil dezbaterea actuala din jurul PAC, obligandu-ne sa analizam complexitatea ecuatiei durabilitatii si ne va ajuta sa lucram in directia solutiilor concrete pentru mediu, pentru consumatori si pentru fermieri si cooperativele acestora.

Pekka Pesonen

Secretar general al Copa si Cogeca

• Următor >